Unul dintre cele mai mediatizate scandaluri din ultimele luni a fost infidelitatea celui mai bogat sportiv din lume, Tiger Woods. Saptamani intregi presa internationala relata cu lux de amanunte picanteriile amoroase ale celui care a cucerit lumea selecta a golfului. Dupa ce a recunoscut public greselile sale si a anuntat ca se va retrage pentru o perioada nedeterminata din competitii pentru a incerca sa-si salveze casnicia, a urmat perioada zvonurilor si mai apoi a stirilor legate de sponsori. Intr-adevar, cand e vorba de peste 110 milioane de dolari anuali numai din sponsorizari, nu e de joaca. Rand pe rand firme precum Accenture, Tag Heuer, Gillette, Gatorade, AT&T au renuntat la serviciile celebrului sportiv. Nike in schimb i-a ramas alaturi. Marketingul sportiv a primit a lectie interesanta. Viitorul ne va demonstra daca-i vor scadea vanzarile lui Nike pe segmentul Golf sau cat va pierde, de exemplu, Gatorade daca fanii sportului il vor taxa pentru “lasitate” si il vor exclude din lumea lor atat de selecta.
Un alt caz, intamplat de data asta in Romania, a fost “patania” lui Lucian Mandruta. Saracu’ om, inainte sa stie poporu ce a facut el deja isi cerea scuze public fata de sotie si fata de familia sa! In cazul lui nu este vorba de milioanele de dolari din sponsorizari, ci daca isi poate pastra job-ul care – dupa parerea mea – nici nu i se potriveste. Zvonurile circula cu repeziciune si sunt de toate felurile – ba ca il dau afara, ba ca il muta pe alt canal, ba (asta mi s-a parut cel mai “inspirat”) ca e vorba de marketing… Vom trai si vom vedea.
Cel mai recent scandal vine tot din lumea sportului dar, de data asta nu este legat de infidelitate, ci de cel mai mare inamic al oricarui sportiv: dopajul. Personajul principal: briliantul Adi Mutu. Nu vreau sa ma pronunt in legatura cu acest subiect, stiu doar ca dupa patania lui din 2004 de la Chelsea a avut foarte multe de suferit pe plan financiar. Si asta din cauza imaginii.
Departamentele de marketing din multinationale, care gestioneaza sute de milioane de dolari anual, au o sarcina foarte dificila: an de an trebuie sa aleaga intre clasic si modern, intre drumul batatorit si risc, intre Lady Gaga si Barbra Streisand. Indiferent de alegerea facuta, imaginea companiei sau al produsului este strans legata de imaginea persoanei. In momentul in care persoana a gresit (suntem oameni, nu, oricine greseste la un moment dat – inseala, fura, minte, falseaza, se-mbata, etc) este linsat sau iertat. Nu exista cale de mijloc.
In cazul lui Tiger Woods eu mizez pe Nike.
February 6, 2010 at 11:55 am |
Daca tot spui ca imaginea conteaza, iti ofer un premiu.
http://monicastefan.wordpress.com/2010/02/06/sunt-o-premianta/
February 7, 2010 at 12:44 pm |
Multumesc frumos Monica! Este pentru imaginea mea, nu?